vineri, 22 noiembrie 2013

PAPUŞARII MINŢII UMANE



    Trăim într-o eră a manipulării cotidiene, nicicând omul nu a fost mai subtil constrâns ca astăzi. Trăim iluzia libertăţii depline când de fapt realitatea este cu totul alta. Păpuşari dibaci trag sforile invizibile ale minţii şi comportamentelor umane. Dacă în decursul istoriei controlul a fost evident, brutal şi punitiv, astăzi controlul este subtil iar sforile invizibile. Dominaţia directă a cedat în favoarea dominaţiei indirecte, ea se bazează nu pe forţă şi intimidare ci pe piramida trebuinţelor, controlul se face prin standardele de confort. Omul de azi are infinit mai multe nevoi decât omul de ieri iar cel de mâine va avea mai multe decât cel de azi.
        Modalităţile de constrângere au evoluat o dată cu ştiinţa, decodarea creierului uman a adus beneficii considerabile neurologiei ca ştiinţă medicală dar şi experţilor în manipulare, comportamentele umane sunt mai previzibile ca nicicând.
        Controlul prin nevoi îl ţine pe om preocupat şi distras de la problemele reale, îi poate deturna atenţia de la problemele de fond către problemele de cadru ori cadrul este într-o continuă schimbare şi asta îi ţine mintea ocupată. Pe masură ce ştiinţa a evoluat omul a involuat, s-a îndepartat de natura lui instinctuală care-i spunea ce este bine şi ce este rău si a mutat locul controlului din interior spre exterior, a împrumutat nevoile şi standardele tuturor. Codul valorilor generale a devenit intim al lui.
        Toţi suntem împotriva manipularii şi totuşi fiecare dintre noi este manipulat într-o oarecare masură. O metodă eficientă de contracarare a manipularii este revenirea la instinct, ascultarea vocii interioare care ne spune ce ne trebuie şi nu a reclamelor tv care ne spun de ce avem nevoie.
        Instinctul a fost adesea pus la zid si cu buna ştiinţă el a capătat mai degrabă o conotaţie negativă decât una pozitivă,  se asociază frecvent instinctul cu violenţa ori cu comportamente indezirabile  însă instinctualitatea este mai mult de atat iar aspectul aupra căruia este bine să cugetăm este faptul că în situaţii limită cand raţiunea este paralizată sau când timpul pentru o reacţie logică nu este suficient omul reacţionează instinctiv şi se salvează.
        Diferenţa majoră este ca putem manipula instinctul prin chimie deci direct şi individual dar raţiunea o putem manipula invizibil şi colectiv. Ne diferenţiem de animal prin limbaj articulat şi raţiune şi culmea tocmai asta ne face mai uşor de dresat. Avem aroganţa superiorităţii în natură când de fapt suntem mai uşor de controlat decât multe specii cu care împărţim planeta Pământ.
        Faptul că omul este educabil este în egală masură o virtute şi o slabiciune , ponderea este dată de raportul educatie / auto-educatie, adică ce sădesc eu şi se identifică cu mine la nivel intim şi ce sădesc alţii dar accept ca fiind necondiţionat al meu.

sâmbătă, 15 iunie 2013

GÂNDIREA POZITIVĂ





               Aşa cum din punct de vedere funcţional, anatomic sunt ceea ce mănânc, şi din punct de vedere psihologic sunt ceea ce gândesc. Gandirea pozitivă este promovată de toate teoriile care au ca obiect fiinţa umană, fie ele de natură religioasă, psihologică, filosofica, parapsihologică. Dar nu este suficient să gândesc ci trebuie ca toată fiinţa mea să simtă ceea ce gândesc ca fiind intim al ei. Găsiţi nenumărate fraze miraculoase (mantre) care repetate îndeajuns pot deveni ale noastre, dar simpla repetiţie nu este suficientă. A repeta suficient de des şi consecvent: sunt destept, sunt frumos, sunt sănătos, sunt bogat, nu ne asigură implicit toate acestea, doar daca schimbă ceva în modul meu de acţiune, deci mi le însuşesc şi astfel încep să citesc pentru a deveni deştept, încep să mă îngrijesc pentru a fi frumos, încep să fac sport, să renunţ la vicii şi să mănânc corect pentru a deveni sănătos, şi îmi folosesc toate abilităţile pentru a deveni bogat, abia atunci mantrele încep să funcţioneze prin mine pentru mine.
                    Nu este suficient să împrumut mimetic din exterior modele de succes trebuie să-mi dau răgaz interiorului meu profund să iasă la iveală cu dorinţele şi puţintele lui. Cred cu tarie că fiecare individ are un moment suprem al destinului şi mulţi îl irosim încercând să fim altceva şi mai ales ignorându-ne sinele. Pentru a reuşi este imperios necesar să-mi doresc, dar este departe de a fi suficient. O data instalată dorinţa, pentru a o materialize, trebuie să-mi identific şi mobilizez toate calităţile necesare îndeplinirii ei. Acesta este un demers complicat mai ales pentru cei care nu au exerciţiul auto-analizei şi din păcăte tot mai mulţi dintre noi se pierd în agitaţia vieţii cotidiene şi uită să discute cu ei înşişi.
                    Marea noastra majoritate petrecem mai mult timp pentru a-i analiza pe alţii decât pe noi înşine. Analizăm cu interes succesul şi eşecul celuilalt, dar pe ale noastre le luăm ca atare. Inţeleptul învaţă din greşeli -fie ale sale fie ale celorlalţi- spune o vorbă de duh, astăzi suntem mai tentaţi să copiem modele de succes, dar succesul nu este universal ci individual şi contextual, şi tocmai de aceea a copia modele de succes chiar dacă nu este fundamental greşit se dovedeşte a fi ineficient de cele mai multe ori.
                    Spuneam că a avea succes ne implică atât pe noi, prin calităţile şi abilităţile noastre cât şi pe ceilalţi. El este un amestec de carismă şi abilităţi individuale manifestate în momente oportune. Succesul presupune o ignorare a limitelor proprii şi nu am ales întamplator verbul a ignora ci am făcut-o gândindu-mă la oamenii de succes pe care îi cunosc şi care nu sunt nici mai instruiţi, nici mai inteligenţi decât alţi oameni pe care-i ştiu şi care nu au acelaşi succes. Am observat că cei din urmă aleg constant să se autolimiteze, pierd bătălia înainte de a o începe pentru că se consideră incapabili, ceilalţi nu-şi impun limite, insistă şi reuşesc.
                    Tind să repet obsesiv că noi suntem măsura lucrurilor, în mine stă reuşita şi eşecul, eu aleg ce este bun şi ce este rău în mine, ce voi cenzura sau exterioriza, ce anume din mine voi prezenta celorlalţi ca fiind EU într-un anumit context.